Despre abilitatea de a uita si despre ganduri

Martie 30, 2004

Multe ganduri apar seara insa peste noapte se uita. Multe dintre ele par a fi importante deoarece specifica statrea constiintei la momentul actual, ceea ce pentru o istorie a sinelui acest fapt este binevenit. De cate ori noi recitim unele evenimente din trecut si gandim ca ele deja au o alta semnificatie, si de cate ori noi nu indraznim a expune unele ganduri interesante dearece in acel moment le consideram inutile sau de a fi fara o semnificatie dorita. 


Muzica crestina

Martie 29, 2004

Muzica crestina

Nu demult am gasit un album de muzica spirituala georgiana „Georgian Sacred Music” ansamblul „Rustavi”. Pentru cei care le place polifonia vocala acest album va fi o descoperire. Traditia crestina a cantarilor se bazeaza pe muzica populara georgiana. Este ceva diferit sa zicem de traditia crestina ruseasca (Hor Valaamskogo Monastyrea mp3) sau cea din Romania (Corul manastirii de la Putna).

Comentariile sunt binevenite.


Gandire si perfectiune

Martie 29, 2004

Gandire si perfectiune
28.02.2004

O problema a relizarii unei gandiri mobile si detasate de demonii crescuti in timp, adica de cele cai rigide ale gandirii, este in schimbarea fluxului ei. Adica in cazul in care gandirea isi ia calea obisnuita conform unor intentii si abilitati prestabilite, noi trebui sa le schimbam sau sa le distrugem. De exemplu, a gandi despre ceva placut face ca acest gand sa se intareasca si sa -si construiasca forma sa de exprimare ce depinde de mai multe imprejurari. Acesta forma de expresie isi formeaza o energie care creste odata cu exersarea acelui gand specific. In acest caz mecanismul este acela, necatand la ce ganduri se refera, la cele bune sau la cele rele.
Deci pentru a ne detasa de acele ganduri nedorite, sau de a sustrage atentia constiintei de la obiectul dorintei sale trebue sa formam o alta forma a gandirii sau trebuie sa exersam o alta directie a gandului prin care cea anterioara isi pierde din intensitatea.

Aceasta nu inseamna ca noi deja am realizat o posibila abilitate. Ea necesita o permanenta exersare, adica cand se manifesta acea dirinta si cuprinde constiinta noastra in mrajele ei, atunci noi trebuie sa-i contrapunem o alta dorinta????


Two types of Philosophies

Martie 29, 2004

Two types of Philosophies
24 martie 2004

Exista doua tipuri de filosofi: de tipul lui Socrate, filosofie carora reiese din experienta vietii, si de tipul lui Kant, filosofia carora reiese din ratiunea nestingherita. Pentru o tara precum este Moldova, doar cineva care traieste in lux isi poate construi o filosofie bazata pe ratiune, care necesita bani, timp, etc. Filosofia bazata pe experienta nemijlocita din viata este reala filosofie ce se identifica cu intelepciunea. Aceasta cale este cea mai grea, rezultatele careia sunt si cele mai inalte atat pentru suflet, cat si pentru altii.


Linia Decisiei

Martie 29, 2004

Linia Decisiei
24 martie 2004

Pare ca fiecare clipa este clipa unei incercari si a unei decisii de netaraganat. dar daca privim mai atent asa si este. Orice decisie referitoare la problemele spirituale trebuie sa fie luata printr-o intelegere profunda a concecintelor ei, prin puterea spiritului care lupta cu multele ispite si weaknesses of the spirit.

Fiecare clipa este asemenea unei linii pe care constiinta noastra o traseaza, determinand ce ramane si ce va fi distrus, ce primeste calificativul „vechi” si ce va constitui viitorul nemijlocit din clipa urmatoare. Este cunoscut faptul ca cu cat mai decisiva este acea deliniere, cu atat spiritul poate mai effectiv sa perfectioneze acele stari ale corpului si sufletului. Nu intotdeauna linia trasata este cea dorita de spirit, caci nu intotdeauna este cunoasterea intr-o stare perfecta, sau mai bine are fi sa spunem, nu intotdeauna constiinta noastra poate pleca urechea la cele soapte ale spiritului care par asemenea unor semnale radio ale unei corabii in furtuna si cheama in continuu prin intermediul undelor ajutor. Doar starea linistita a persoanei face posibil ca urechea noastra sa auda acele sfaturi aproape neauzite precum acel vant de seara in vara sub arsita soarelui coborator.

Clipa apare si isi cere dreptul la existenta prin fiintarea sa. Noi nu putem lasa aceasta sarcina de atribuire clipei a unei valori, adica de a o accepta sau de a o respinge, de areactiona prin ratiune sau prin intermediul inimii noastre. Multe depind de acea schimbare perpetua a clipelor si starilor noastre interioare a fiintei trecatoare. Daca acea fiinta ar fi fost stapanita de spirit mai puternic, atunci acele deviatii ale simturilor nu ar fi fost intratat de distrugatoare precum ne arata istoria. Insa cea mai sigura cale de aintelege este experienta nemijlocita a procesului vietii. Ea ofera rasplata oentru toate si in acelas timp si o intelegere a diferitelor posibilitati de perfectionare.

Cu cat mai devreme noi percepem posibilele stari ale viitorului, cu atat ele sunt mai schimbabile, adica cu atat mai putine eforturi noi trebuie sa depunem. Nu intotdeauna este inteles faptul ca intuitia si claritatea ratiunii, curatelia interioara ofera o astfel de posibilitate. De exemplu fiind dedati unei stari emotionale puternice noi nu mai putem schimba multe in acel moment al constientizarii insa este cert faptul ca acelas lucru a fost posibil in trecutul nu prea indepartat, can efectivittea emotiei era scazuta, can grauntele ei doar incoltise in constiinta noastra, cerand resursele vointei si corpului. In acel moment inca era posibil sa fie schimbate multe, insa nu in clipa exercitarii depline a emotiei. Se poate presupune ca chiar inainte de a incolti in constiinta noastra acea emotie a aparut de undeva, nu e cazul sa specifc inca de unde, insa este clar ca starea de veghe a constiintei ar fi putut sa detecteze acea intrusiune a ei. Multe surse exterioare fac ca vigilenta sa scada, mai ales cand sursele ocupa cea mai mare parte a atentiei constiintei. Sigur ca aici aportul si-l aduc si starile afective interioare care schimba starea de perceptie a constiintei asemenea unui ciob colorat de sticla prin care noi privim la realitatea denaturata de coloare aceluia, fie ea verde albastra sau roza. Acea experienta a copilariei ne ofera o buna sansa sa dscifram unele mecanisme de exercitare a influentei aspupra constiintei.


Ganduri si atitudini

Martie 29, 2004

Ganduri si atitudini

Exista unele ganduri care trebuie scimbate insa ele nu se manifesta intotdeauna. De exemplu unele amintiri neplacute pot sa afecteze persoana doar in unele cazuri care ii ameintesc de acele evenimente. Daca cel care doreste sa fie stapanul sinelui nu se simte ferm in neacceptarea acelor ganduri ce i i infulenteaza vointa atunci se poate de spus ca el va trebui sa le tranforme dar altadata.

In cazul cand gandurile nedorite nu se manifesta, asta inseamna nu intotdeauna isneamna ca ele nu se vor intoarece. Exista o hibernare a lor, dar procesul reintoarcerii, aparitiei acelor ganduri in constiinta nu poate fi redus doar la cazurile directe care pot sa le trezeasca. Uneori calea gandului este cu mult mai necunoscuta si atunci intr-o zi senina te cuprinde pe neprins de veste.

Cel mai bine pentru persona este ca ea sa le transforme cat mai repede poasibil, caci doar in acest caz se paote garanta o calitate a realizarii,a transformarii gandurilor nedorite.
Nu intotdauna vor fi momente in viata care vor avea de a face cu acele ganduri si ele pot dormita mereu. Atunci can sufletul pleaca, este posibl ca acele ganduri sa apara ca o entatie, ca o dorinta a lor sa subjuge sufletul. In cazul in care nu exista mecanisme de aparare, atunci spui adio sufletului, fiind cu totul ingropat in constiinta acelor ganduri sau imagini ce distrug momentan vointa libera, sau ramasitle unor aspiratii slabe de impotrivire.